Angiografia este o tehnica cu raze X, in cazul in care substanta coloranta este injectata in camerele inimii sau in arterele care duc la inima (arterele coronare). Testul permite medicilor masurarea fluxului sanguin si a tensiunii arteriale in camerele inimii si sa observe daca arterele coronare sunt blocate.

 

Procedura fiind similara cu angiografia, asteptarile prealabile ale acestei proceduri sunt asemanatoare. Nu mancati sau beti nimic dupa miezul noptii, cu o noapte inainte de test. Discutati cu medicul dumneavoastra despre medicamentele pe care le luati, pentru si-ar putea exprima dorinta sa nu le luati inainte de test. De asemenea, poate fi de ajutor daca ati aduce medicamente cu dvs. la procedura, astfel incat medicii sa stie exact ce luati si in ce cantitate. Cel mai probabil veti avea teste de sange, electrocardiograma si o radiografie a pieptului, cu raze X, inainte de procedura.

Testele vor fi facute intr-o o camera speciala pentru procedura. Un ac cu un tub va fi conectat la una dintre venele din coapsa, in cazul in care va fi injectata substanta de contrast, odata ce medicul se asigura ca cateterul este pe pozitie. Dupa ce angiografia este completa, veti fi mutat in alta camera (eventual in unitatea de ingrijire cardiaca), in cazul in care va trebui sa va odihniti timp de cateva ore. Va puteti simti un pic somnoros pana cand simptome sedativului dispar. Ar trebui sa incercati sa stati intins in continuare si sa nu indoiti genunchiul prea mult. Asistentele vor urmari daca pulsul si tensiunea arteriala sunt normale. Dupa aceasta perioada de odihna va puteti duce acasa.

Angiografia este un test foarte sigur. Colorantul folosit pentru testare este inofensiv, se recomanda consumarea unei mari cantitati de lichide dupa test pentru a va ajuta sa scapati de corpul de vopsea. Uneori, o persoana poate avea o reactie alergica la vopsea, dar acest lucru este rar.

 

PTCA sau angioplastia cu balon

Inima este alimentata de trei artere coronariene majore si ramificatiile lor (asa cum este descris in sectiunea cateter cardiac). Ateroscleroza produce zone distincte (limitate) sau difuze de blocaj in cadrul unei artere coronare. In cazul in care blocajele sunt suficient de mari se reduce alimentarea cu sange a muschiului inimii si se produce angina pectorala. Testele folosite pentru a face diagnosticul bolii arterelor coronare si tratamentul sau medicatia au fost discutate in alta parte. Unii pacienti cu boala coronariana pot necesita interventie chirurgicala. Multi pacienti cu boli grave sau cei care nu pot suporta tratament medical sunt tratati cu o „gaura ac” sau „percutanata” (prin piele), procedura care se efectueaza in laboratorul de cateter cardiac. Angioplastia este una dintre aceste proceduri. A fost introdusa de Dr. Andreas Gruentzig la sfarsitul anilor 1970 si este utilizata pe scara larga astazi.

 

Angioplastia este o tehnica utilizata pentru a se dilata o zona de blocaj arterial cu ajutorul unui cateter care are un mic balon gonflabil in forma de carnati, la varful lui. Deoarece cateterul este introdus prin piele in vintre, si, uneori, prin brat (percutanata = prin piele), este plasat intr-un vas de sange (= transluminala in canal sau lumenul unui vas de sange) si se aplica in tratamentul arterelor coronare. Tehnica este, de asemenea, numit PTCA sau de angioplastie coronariana transluminala percutana. Angioplastia curata fizic canalul de segmentele bolnave arteriale (a se vedea mai jos), elimina reaparitia durerilor in piept, creste calitatea vietii si reduce alte complicatii ale bolii. Avand in vedere ca se realizeaza printr-o gaura mica de ac in zona inghinala (sau uneori in brat), este mult mai putin invaziva decat chirurgia si se poate repeta de mai multe ori decat pacientul ar dezvolta boala, in aceeasi artera sau in alta, in viitor.

 

Inainte de efectuarea PTCA, localizarea si tipul de blocaj, plus forma si dimensiunea arterele coronare trebuie sa fie definite. Acest lucru ajuta cardiologul sa decida daca este oportun sa se procedeze cu angioplastie sau sa ia in considerare alte optiuni de tratament, cum ar fi stenting, aterectomia, medicamente sau chirurgie. Cateterismul cardiac (cateter) este un studiu de specialitate al inimii in care un cateter subtire sau tub flexibil este introdus in artera din zona inghinala sau brat. Sub vizualizare cu raze X, varful cateterului este ghidat spre inima. Presiunile sunt masurate si o angiografie cu raze X (edem angioneurotic) sau de film cu inima si vasele de sange se obtine in timp ce un continut de „vopsea” iod-incolora sau cu material de contrast este injectat in artera printr-un cateter. Solutia de iod blocheaza trecerea de raze X si permite arterelor coronare sa fie vizualizate in angios. Cu alte cuvinte, arterele coronare nu sunt de obicei vizibile pe radiografie. Cu toate acestea, ele pot fi vizibile temporar prin completarea lor cu o solutie de contrast care blocheaza razele X.

Cum s-a discutat in sectiunea cateter cardiac, un invelis este introdus in zona inghinala (sau, ocazional, in brat). Prin acest invelis, un tub lung, flexibil, din plastic moale sau un cateter de ghidare este introdus si varful pozitionat in deschiderea sau in gura a arterei coronare. In imaginea de mai jos, varful cateterului este pozitionat in gura arterei coronare principale din stanga.

Tubul masoara de la 2 la 3 mm in diametru. Varful cateterului este indreptat sau controlat de cardiolog si se roteste la sfarsitul cateterului, care se afla in afara pacientului.

Dupa ce varful cateterului este asezat in deschiderea arterei coronare, imaginile de film cu raze X sunt inregistrate in timpul injectarii de material de contrast sau „colorant”.
Dupa evaluarea imaginilor de film cu raze X cardiologul estimeaza dimensiunea arterei coronare si selecteaza tipul de cateter balon si de fir care va fi folosit in timpul procesului. Heparina (un „sange mai subtire” sau medicament utilizat pentru a preveni formarea de cheaguri) este administrata.

Firul de ghidaj, care este un fir extrem de subtire, cu un varf flexibil se introduce in interior prin cateter si in artera coronara. Firul este apoi ghidat in blocaj si avanseaza dincolo de el (a se vedea poza de sus). Cardiologul controleaza usor miscarea si directia firului de ghidaj. Acest fir acum serveste ca un „ghid” sau cale pe care cateterul balon poate fi livrat. Varful cateterului balon este apoi trecut peste firul de ghidaj si se pozitioneaza pe leziune sau pe blocaj.

Un balon dezumflat in forma de carnati se afla pe varful arborelui cateter. Acesta este umflat prin conectarea la o pompa speciala ca o seringa de mana. Un amestec de solutie salina si material de contrast este folosit pentru a umfla balonul. Materialul de contrast ajuta la vizualizarea balonului atunci cand este umflat. Cateterul are, de asemenea, markeri metalici (fie la centru sau pe oricare parte a balonului). Acest lucru ajuta medicul cardiolog sa cunoasca locatia de altfel „invizibila” a balonului.

Umflarea este initial realizata la o presiune de 1 pana la 2 ori mai mare decat o atmosfera si apoi crescuta treptat la 8 – 12 si, uneori, la 20 de atmosfere, in functie de tipul de balon care este utilizat. Seringa portabila are markeri care sunt folositi pentru a determina presiunea. Balonul este umflat, pastrat pentru 1/2 – 2 minute si apoi dezumflat pana cand urmatoarea umflare este utilizata. Umflarea intermitenta permite fluxul de sange prin artera in momentul in care balonul este dezumflat. O solutie de nitroglicerina poate fi injectat pentru a preveni spasmul arterei.

Balonul este umflat, se comprima si placa de aterom, care alcatuieste blocajul coronarian. Procesul este similar cu lipirea unui manunchi de plastic spongios „aluat” pentru peretele interior al unui tub de plastic (cu ajutorul unui lipici super-tip), pentru a crea un blocaj care restrictioneaza fluxul de apa. „Aluat” este apoi comprimat cu un cateter cu balon de evacuare. In timpul fiecarei umflari „aluatul” este comprimat sau „strivit” chiar mai mult. Procesul este a continuat pana la deschiderea tubului la acel nivel de blocaj care devine mai aproape de tuburile care nu sunt acoperite cu „aluat”. Din pacate, materialul de obstructie al aterosclerozei este compus din aterom gras moale, placa ferm si un amestec de consistenta medie. Aceste materiale rezista la expansiunea unui balon in moduri diferite. Materialul moale este comprimat usor in timp ce materialul mai dur se comprima intr-o masura mai mica si se pot observa fisuri in urma extinderii cu un balon. Acesta este motivul pentru care deschiderea creata de catre un balon nu este intotdeauna rotunda si neteda.

Este important sa ne amintim ca balonul de cateter de angioplastie nu este facut din cauciucul folosit in baloane de jucarie. Este un material special, astfel ca balonul cateter se umfla la o dimensiune de prestabilita, la o presiune data. De exemplu, o anumita marca de balon se va deschide pana la un diametru de 2 mm, cu 8 atmosfere de presiune si 2 1/4 mm la 16 atmosfere.

Imaginea din stanga arata canalul rotunjit liber ai unei artere coronare normale (vedere transversala). Imaginea din mijloc a canalului (prin care curge sange)arata ca este redusa in mod semnificativ de un blocaj. Diagrama din dreapta arata o deschidere mai mare, dupa ce blocarea a fost dilatata sau deschisa, cu angioplastia cu balon. Pacientul ramane treaz pe parcursul procedurii printr-o sedare usoara. Balonul dezumflat si firul sunt retrase atunci cand cardiologul este multumit cu rezultatele. Daca rezultatul este nesatisfacator, inca un balon sau al doilea sau chiar un stent poate fi luate in considerare. Angiogramele finale filmul de imagini cu raze X sunt luate de la finalizarea cazului. Cateterul de ghidare este apoi retras .

Teaca este fixata la vintre, cu o sutura si pacientul este trimis in camera. Teaca este eliminata atunci cand efectul heparinei a trecut. Acest lucru este determinat de obtinerea de teste de sange, la intervale de timp specificate. Alte medicamente care previn formarea cheagurilor de sange pot fi folosite, in unele cazuri. Presiunea se aplica la vintre, cu o clema. Odata ce se confirma ca nu exista nici o sangerare, un sac cu nisip sau o punga de gheata se plaseaza in zona inghinala.

Dupa aproximativ 6 ore pacientului i se permite sa se plimbe si este, de obicei, externat in dimineata urmatoare. Un plasture sau un pansament mic este aplicat peste gaura mica de ac. In unele laboratoare, un dispozitiv de etansare se aplica in laboratorul cateter, dupa eliminarea tecii. Pentru o descriere a echipamentului, pregatirea si experienta in timpul procedurii, va rugam sa consultati sectiunea cateter cardiac. Nu este neobisnuit pentru pacienti de a experimenta disconfort toracic in timp ce balonul este umflat. Acest lucru se rezolva de obicei atunci cand balonul este dezumflat. Pacientilor care nu se simt bine li se poate administra medicamente intravenos pentru a atenua aceasta problema.

 

Un blocaj de 80% in partea proximala anterioara stanga descendent arterei coronare a fost tratat cu angioplastie cu balon si nu mai prezinta niciun blocaj.

 

Aceasta poate dura de la 30 de minute la trei ore pentru a efectua intreaga procedura. Durata depinde de dificultatea tehnica a cazului si numarul de catetere balon care trebuie sa fie folosite.

 

In mainile unor cardiologi cu experienta si cu disponibilitatea tehnologiei moderne se estimeaza ca riscul de deces in timpul unei proceduri de angioplastie este de obicei mai mic de 1%, in timp ce sansa de interventii chirurgicale care necesita by-pass de urgenta este de aproximativ 2% sau mai putin. Este o procedura relativ sigura si se desfasoara peste tot in lume. Un pacient dupa o procedura de angioplastie normala necesita, de obicei 23 de ore sau mai putin de spitalizare dupa procedura.

Riscul unei complicatii grave este estimat la mai putin de 4 si, probabil, in jur de 1 la 2 la mie, si similar cu cel descris pentru cateterele cardiace. Riscul unui atac de inima si de sangerare, care necesita o transfuzie de sange este crescut in comparatie cu cateterele cardiace. Cu toate acestea, riscurile sunt relativ mici si acceptabile in majoritatea cazurilor.

Agravare functiei renale (in special la diabetici si cei cu boli de rinichi anterior) este mai mare decat la procedura cu cateter cardiac, pentru ca necesita o cantitate mare de material de contrast, care este de obicei necesara. In astfel de cazuri, cardiologul ia masuri de precautie suplimentare pentru a preveni aceasta posibila complicatie.