Cardiologia este specialitatea medicala care se ocupa cu diagnosticarea si tratamentul bolilor care afecteaza inima si sistemul circulator. Cardiologii efectueaza investigatii și ajuta pacientii sa gestioneze o varietate de boli de inima, inclusiv tulburari de ritm, blocaje arteriale, angina pectorala, infarct miocardic, insuficienta cardiaca, valvulopatii. In cadrul examenelor fizice de rutina, se pot descoperi nereguli. Disconfortul toracic sau palpitatiile sunt, de obicei, primele simptome critice, careii determina pe pacienti sa se prezinte la cardiologi. In general, evaluarea cardiaca incepe cu o istorie completa si un examen fizic. Teste precum electrocardiograma, radiografia toracica si probe de sange sunt efectuate. Monitorizarea ambulatorie timp de 24 de ore, exercitiul de testare de stres, studii nucleare cardiace, ecocardiografia si procedurile de cateterism cardiac pot fi recomandate.

Dupa ce un diagnostic a fost stabilit, cardiologul poate sugera modificarea dietei si a regimului de activitate, tratament medical, si in unele cazuri, proceduri, cum ar fi angioplastie coronariana cu balon sau chirurgie cardiaca. Pentru toti pacientii cu boli de inima monitorizarea corespunzatoare este vitala. Cei mai multi pacienti au un medic curent, care poate fi instituit la o evaluare initiala si care va juca un rol important in urmarirea starii cardiace a pacientilor si a starii generale de sanatate. O tulburare vasculara este o problema a unui vas de sange, cum ar fi slaba circulatie cauzata de un blocaj. Blocaje arteriale ar putea fi in artera coronara (cea care furnizeaza sange la inima, si care este tratata in exclusivitate de catre chirurgii cardiologi), artera carotida (care furnizeaza sange la creier), subclavia brahial axilara (la nivelul membrelor superioare ), si poplitee iliac femural (la nivelul membrelor inferioare). Chiar si venele se pot bloca. Blocaje in vasele de sange apar atunci cand ingustarea lor are loc. Depozitele de colesterol si de nicotina, stresul, diabetul zaharat si longevitatea crescuta sunt cele mai comune cauze ale acestor blocaje.
O senzatie de furnicaturi la nivelul membrelor, dureri in picioare la mers, pierderea momentana a puterii la nivelul membrelor, pierderea temporara a vederii sunt toate semne de blocaje posibile in artere.Testul Doppler color este o metoda non-invaziva pentru testare. Acesta este de 80 pana la 85% exact si poate oferi o idee despre cat de mult sunt blocate vasele de sange.

Boala coronariana (CAD) este cea mai comuna forma de boala de inima. CAD cel mai adesea rezulta dintr-o stare cunoscuta sub numele de Arterioscleroza, care apare atunci cand o se formeaza substanta ceroasa in interiorul arterelor care furnizeaza sange la inima. Aceasta substanta, numita placa, consta in principal din colesterol, compusi grasi, calciu si fibrina (un material de coagulare a sangelui).
Daca se colecteaza placa suficienta intr-o artera care furnizeaza sange la inima, fluxul de sange incetineste sau se opreste complet. Rezulta o lipsa de sange bogat in oxigen si creste riscul de atac de cord. Uneori, artera ingustata este blocata de un cheag de sange, cauzand un atac de cord sau placa poate duce la formarea de cheaguri de sange. Atunci cand au loc explozii de placi sau fisuri, organismul trimite celule care ajuta la coagularea sangelui (numite trombocite), pentru a inchide ruptura. Aceste trombocite poate forma un cheag de la locul rupturii, blocand artera.
Cateterismul cardiac este metoda utilizata de medici pentru a efectua mai multe teste disponibile pentru diagnosticarea si tratarea bolilor coronariene. Cateterismul cardiac este folosit impreuna cu alte teste, cum ar fi Angiografia si Studii de electrofiziologie (EPS).

 

Metoda implica filetarea unui tub lung, subtire (numit cateter) printr-o artera sau vena din brat sau picior direct in inima. In functie de tipul de test medicul l-a prescris, se poate intampla lucruri diferite in timpul cateterismului cardiac. De exemplu, un colorant poate fi injectat prin cateter pentru a vedea inima si arterele sale (un test numit angiografie), sau impulsuri electrice pot fi trimise prin cateter pentru a studia bataile de neregulate ale inimii(numite Teste Studii de electrofiziologie).

Nu mancati si nu beti nimic dupa miezul noptii cu o noapte inainte de test. Discutati cu medicul dumneavoastra despre orice medicamente pe care le luati, pentru ca el va poate recomanda sa nu mai le luati inainte de test. De asemenea, poate fi de ajutor daca ati aduce medicamentele cu dvs. la procedura, astfel ca medicii sa stie exact ce luati si in ce cantitate. Cel mai probabil veti avea de facut teste de sange, electrocardiograma, si o radiografie a pieptului, cu raze X, inainte de procedura.

Dupa ce ajungeti in laboratorul de cateterism, veti vedea monitoare TV, monitoare cardiace, de tensiune arteriala si aparate. Veti sta pe o masa de examinare, care este, de obicei, aproape de o camera cu raze X. Mici discuri metalice, denumite electrozi vor fi puse pe piept. Acesti electrozi au fire care se conecteaza la aparatul de electrocardiograma. Aceasta aparat va monitoriza ritmul cardiac in timpul incercarii.
Pentru a preveni infectia, in jurul zonei de pe picior, in locul in care cateterul va fi introdus, zona va fi rasa si dezinfectata. Un ac cu un tub conectat la acesta va fi pus in brat. Aceasta se numeste o linie intravenoasa sau IV. Veti primi un sedativ usor, prin IV, pentru a va relaxa pe tot parcursul testului.

Vi se va administra un medicament anestezic, cu un ac, pentru a amorti zona din jurul cateterului in cazul in care va fi inserat. Puteti simti un disconfort usor. Apoi se va face o mica incizie in piele. Dupa ce medicii vor vedea artera in care va merge cateterul, un ac special este folosit pentru a se introduce in acesta. Medicii vor pune apoi cateterul in artera din picior. Nu ar trebui sa se simta durere in aceasta parte a testului.

Cateterul este usor filetat prin artera direct in inima ta. In acest moment, medicii pot efectua Angiografie, EPS, sau orice alta procedura. Dupa ce medicii au informatiile de care au nevoie, cateterul si IV vor fi eliminate. O presiune ferma va fi aplicata la locul in care a fost introdus cateterul pentru a opri orice sangerare. Veti fi, de asemenea, bandajat.

Vei fi mutat in alta camera, unde va trebui sa va odihniti timp de cateva ore. Va puteti simti un pic adormit pana cand efectul sedativului dispare. Ar trebui sa incerci sa stai intins in continuare si sa nu indoi genunchiul prea mult. Asistentele te vor monitoriza pentru a observa daca pulsul si tensiunea arteriala sunt normale. Dupa aceasta perioada de odihna puteti merge acasa.